Osteoporoza este caracterizata prin rezistenta osoasa scazuta, consecinta diminuarii masei osoase si a alterarii calitatii osului, astfel crescand fragilitatea osului si implicit riscul de fractura. Capitalul osos maxim este atins pana la varsta de 20-30 de ani, fiind conditionat de numerosi factori: factori genetici (rasiali, ereditari), factori de mediu: aportul proteic si mineral in copilarie si adolescent, aportul de sinteza de vitamina D, exercitiul fizic; afectiuni endocrine, metabolice si digestive. Dupa varsta de 35 ani, densitatea osoasa incepe sa scada.osteoporoza

Osteoporoza se clasifica in primara si secundara, dintre cauze fiind urmatoarele:

Osteoporoza primara : de postmenopauza, de involutie, juvenila, idiopatica a adultului

Osteoporoza secundara:

Cauze endocrine: stari hipogonadale- testiculare, ovariene; Sindrom cushing, hiperparatiroidism, hipertiroidism, deficit de GH, hiperprolactinemia, diabet zaharat.

Cauze digestive sau de nutritie: aport insuficient de calciu, vitamina D, C sindroame de malabsorbtie, rezectie gastrica.

Cauze hematologice: mielom multiplu, leucemii, limfoame,

Cauze ale afectarii metabolismului colagenului: osteogeneza imperfecta, sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos; homocistinurie

Medicamente: glucocorticoizi, hormoni tiroidieni in exces, ciclosporina, metotrexat, chimioterapia, administrarea cronica de heparina.

Alte cauze: alcoolism, fumat, imobilizare

Principalii factorii de risc ai osteoporozei:

– genetici

– greutatea corporeala scazuta- IMC sub 19 kg/m2 in special dupa instalarea menopauzei creste riscul de fractura.

– sedentarismul- practicarea exercitiilor fizice moderate scade riscul de fractura, prin efectul favorabil asupra masei osoase si imbunatatirea proprietatilor mecanice ale scheletului.

– deficit de aport de viatamina D si calciu- dupa menopauza, deficitul de estrogeni se acompaniaza de reducerea absorbtiei intestinale de calciu prin mai multe mecanisme, fapt ce impune cresterea aportului zilnic la 1000- 1500 mg.

– consumul de cafea si nicotina- prin efectul antiestrogenic al fumatului exercitat in principal prin perturbarea metabolismului estrogenilor la nivel hepatic.

– menopauza precoce, inclusiv cea indusa chirurgical.

O atentie deosebita trebuie acordata osteoporozei de postmenopauza care este una dintre cele mai importante manifestari tardive al perioadei de menopauza si aproximativ 25% din femeile la menopauza prezinta osteoporoza marcata. Menopauza se poate instala tardiv sau precoce, in relatie cu varsta medie de 50 de ani sau poate fi indusa artificial, cand anumite situatii patologice impun terapie chirurgicala sau radiologica.

Semnele osteoporozei se pot regasi la persoane cu fracturi la traumatisme minime in antecedentele personale si la persoane unde sunt prezente scadere in inaltime si dureri la nivelul coloanei vertebrale cauzate de tasarea vertebrala. Diminuarea masei osoase nu produce simptome prin ea insusi, motiv pentru care osteoporoza a fost denumita afectiune silentioasa, dar este un indicator al riscului de fractura.

Diagnostic

Evaluarea osteoporozei este esentiala la toate femeile peste 65 de ani, la femei in peri- si postmenopauza care au asociati factori de risc, la femeile cu fracturi de fragilitate in antecedente si la barbati peste 70 de ani. Diagnosticul osteoporozei se stabileste prin absorbtiometria duala cu raze X (DXA) considerata la momentul actual metoda standard in evaluarea densitatii minerale osoase (DMO). Regiunile de interes utilizate de catre DXA sunt coloana vertebrala lombara (L1-L4), sold (col femoral, triunghiul Ward, trohanterul mare si regiunea intertrohanteriana), radiusul distal. Interpretarea se face pe baza scorului T :

Scor T > -1 DS- DMO normala

Scor T intre -1 DS si -2,5 DS – Osteopenie

Scor T < -2,5 DS- Osteoporoza

Scor T < -2,5 asociat cu o fractura de tip osteoporotic- osteoporoza manifesta.

Avantajele acestei tehnici constau in gradul redus de iradiere ce permite efectuarea unor masuratori repetate (6 luni-1 an) cu scopul monitorizarii ratei de pierdere osoasa si a efectului medicatiei specifice.

Se mai pot efectua, radiografia de coloana vertebrala, fiind utila in evaluarea pacientilor cu osteoporoza in scopul decelarii si urmaririi ulterioare a fracturilor vertebrale si a tasarilor vertebrale, microcomputertomografia de inalta rezolutie, avantajul acestei investigatii fiind evaluarea alterarii microarhitecturii osului, separat pentru osul cortical si trabecular.

Tratament

Scopul terapeutic in osteoporoza este cresterea rezistentei osului si reducerea riscului de fractura. Preparatele farmacologice utilizate in terapia osteoporozei constau in inhibitori ai resorbtiei osoase sau stimulatori ai formarii osoase. Este foarte important in managementul osteoporozei diagnosticul si initierea terapiei inainte de aparitia primei fracturi osteoporotice.